Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale este o instituţie publică de interes naţional, în domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de consacrare academică, aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.

 ASSN are în componenţa sa membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare şi membri asociaţi. Numărul maxim al membrilor titulari şi ai membrilor corespondenţi este 100 din care 50 membri titulari.

ASSN are în structură un număr de trei secţii ştiinţifice. Acestea reprezintă verigile de bază ale organizării ASSN, în îndeplinirea obiectului de activitate al acesteia.

Secţiile ştiinţifice de specialitate sunt următoarele:

• Secţia de ştiinţe militare;
• Secţia de ordine publică;
• Secţia de informaţii şi securitate naţională.

Secţiile ştiinţifice ale ASSN au următoarele atribuţii:

• contribuie la activitatea de cercetare ştiinţifică din domeniul lor de activitate;
• urmăresc modul de realizare a proiectelor şi programelor de cercetare proprii;
• dezbat problemele ştiinţifice şi stabilesc acţiunile care interesează ASSN;
• analizează informările membrilor secţiei privind activitatea desfăşurată anual;
• propun premierea celor mai valoroase realizări ştiinţifice;
• colaborează cu filialele;
• organizează manifestări ştiinţifice;
• fac propuneri pentru direcţii de cercetare şi pentru comenzi de cercetare pentru atragerea de fonduri necesare finanţării activităţii secţiei ştiinţifice şi ASSN;
• verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate a candidaţilor în procedura de alegere de noi membri.

Secţia ştiinţifică este condusă de un birou format de un preşedinte, 1-3 membri şi un secretar ştiinţific.

Preşedintele secţiei ştiinţifice este un reprezentant al instituţiei de învăţământ superior în care se desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică din domeniu de coordonare conform ariilor de competenţă, iar membrii biroului şi secretarul ştiinţific sunt aleşi dintre membrii titulari şi corespondenţi, pentru un mandat de 4 ani. Pentru a fi ales, candidatul trebuie să întrunească două treimi din numărul de voturi ale membrilor cu drept de vot prezenţi din cadrul secţiei. În fiecare secţie două treimi din membrii acesteia sunt propuşi de către instituţia coordonatoare a domeniului de cercetare.

În cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei ştiinţifice este asigurată de către un membru al biroului secţiei ştiinţifice, prin delegare de competenţă, iar în caz de indisponibilitate mai mare de 6 luni se alege un preşedinte interimar pe durata rămasă până la încheierea mandatului iniţial.

Secţia ştiinţifică se reuneşte pentru dezbaterea problemelor din domeniul ei de competenţă lunar sau ori de câte ori este nevoie la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin două treimi din numărul membrilor acesteia. Convocarea membrilor şi ordinea de zi se transmit de către secretarul ştiinţific cu cel puţin 5 zile înainte de şedinţă. Ordinea de zi se elaborează pe baza propunerilor membrilor aprobate de biroul secţiei ştiinţifice.

Secţia ştiinţifică îşi desfăşoară lucrările în prezenţa a jumătate din numărul membrilor şi adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi. Pentru problemele de importanţă majoră, biroul secţiei ştiinţifice poate decide ca majoritatea să fie formată din jumătate plus unu din numărul membrilor secţiei ştiinţifice.